Îi invit să stea jos numai că, vedeţi, nu prea e igienic să te aşezi pe alt tron decât pe ăla al tău de acasă.
Şi atunci le rezolv dilema exprimată printre muahahauri şi alte cuvinte la nivelul lor, le cer să trudeasca de vreo 30 de lire sterline şi să-şi ia de aici scaunul la care poftesc.
Ar merita unul roz cu aromă de usturoi, cu lame şi ghimpi cu tot,de fapt.
Nu că aş spera la mai multe, musiu, dar aprecierile din Dilema Veche ori din Time Out îmi ajung.
